Intotdeauna o sa te iubesc

Stiu ca nu am fost eu cea care sa te sune in fiecare zi. Nu am fost cea care sa isi ceara scuze, sa aiba rabdare, sa isi lase orgoliul in spate. Nu am fost si nici nu voi putea fi vreodata cea care a doua zi se poate preface ca nu s-a intamplat nimic, ca tine. Nu am fost cea care sa fie mereu de acord cu ce spui tu. Nu am fost cea care sa nu iti critice nimic din ce faci. Nu am fost cea care sa depinda de tine. Nu am fost cea care sa nu poata fara tine, nu am fost cea care nu se descurca singura, si nici nu am sa fiu vreodata. Nu am fost cea care te-a iertat usor. Nu am fost cea cu care nu te certi niciodata, si nici cea care nu iti spune lucruri vrute si nevrute. Nu am fost cea care te-a lasat sa faci totul de capul tau. Nu am fost cea care sa iti asculte sfaturile de fiecare data...si in niciun caz, nu am fost ce ai vrut tu sa fiu.

Dar am fost eu, si am fost acolo pentru tine, intotdeauna. Am fost cea care nu ti-a intors niciodata spatele. Am fost cea care nu a avut niciodata puterea sa te lase. Am fost cea care era capabila sa te asculte ore intregi, oricat ar fi fost ceasul, indiferent ce prostii debitai. Am fost cea care ti-a vrut intotdeauna binele. Am fost cea care a incercat intotdeauna sa te tina departe de ce ea stia deja cum e, chiar daca poate nu ai stiut niciodata. Am fost cea care ar fi fost capabila sa faca orice, ca sa iti fie bine. Am fost cea care a lasat totul in spate, pentru tine. Am fost cea care a stat o ora intreaga si s-a uitat la tine zambind, in timp ce tu dormeai. Am fost cea care nu te-a mintit niciodata, indiferent ce consecinte a avut adevarul. Am fost cea care nu ti-a dat drumul niciodata. Am fost cea care a cedat intotdeauna scuzelor tale, a cedat intotdeauna cand a auzit "Nu o mai fac", desi stia foarte bine ca o vei face din nou. Am fost cea care nu a dormit nopti bune nestiind ce faci, daca esti bine sau daca o mai iubesti. Am fost cea care te-a iubit, sunt cea care te iubeste, si am sa fiu tot cea care te va iubi...cate altele crezi ca au fost, sunt, sau vor mai fi?

Am fost eu...si nu stiam ca va veni si ziua cand nu va mai fi de ajuns.

Recidivez

Sunt in atentia tuturor si toti prietenii mei ma au in consemn. Ma supravegheaza 24 din 24 de ore sa nu cad prada din nou iubirii interzise. Toata lumea e cu ochii pe mine si toti se intreaba daca voi rezista.
Niciunul nu se intreaba totusi, daca asta imi doresc.

Dar seara, cand voi toti va duceti la culcare, eu revin in patul lui. Respir la pieptul lui si ma las prada saruturilor lui. Vad cum imi lasa urme de iubire pe corp si vad zgarieturile cand vreau sa plec. Ma smulg din bratele lui si ma furisez din nou in viata mea.
Acolo unde, pt voi, sunt perfecta. In realitate, gandesc cu sufletul. Iar sufletului meu ii este bine.

Dar doar langa tine.

Te iubesc nefiresc de prostesc!

Sfarsit de poveste

S-a terminat. Povestea noastra a ajuns la sfarsit. Si mi-am jurat ca n-o sa plang.


Dar parca nu-i asa usor... Cum faci sa uiti ca ai iubit? Cum poti sa uiti doi ochi
pe care ii cunosti si inchisi, dormind, si deschisi, razand?

Cum poti sa uiti glumele atat de vechi si de proaste care te fac totusi sa zambesti de fiecare data si sa strigi cat poti de tare: „Hai tu, taci, ai mai zis asta de o mie de ori. Mor de ras“.

Cum faci sa uiti plimbarile lungi cu masina, iar el, el cum sa uite firele tale de par de pe tetiera? Cum faci sa uiti oameni de zapada deja construiti si bataile cu zapada pe care le prelungeam pana dimineata cand adormeam obositi unul in bratele altuia, chiar acolo pe camp, in zapada?

Cum uiti piesa de teatru la care te-a dus dupa ce ai insistat o saptamana intreaga? Cum uiti ca de fapt ai ajuns prea tarziu si n-ati mai putut intra?

Cum uiti primul trandafir pe care ti l-a daruit si sarutul acela de pe malul lacului? Cum faci sa uiti toate astea???

Simplu, nu faci. Nu uiti. Iubirea nu se uita, nu se da la o parte si nu se trece cu vederea. Si la final nu mai poti sa faci altceva decat sa plangi...

Ce faci când nu accepţi realitatea?

Sunt unele momente în viaţă când pur şi simplu nu vrei să înfrunţi o realitate crudă...Destul de asemănătoare sunt acele momente când pierzi pe cineva foarte drag, iar tu adopţi o poziţie de negare totală: eşti cât se poate de conştient de cum stau lucrurile şi totuşi....

Sunt momente de care fugim mereu, pe care încercăm din răsputeri să le ascundem şi la care să nu ne gândim..DAR ce faci atunci când trebuie să le înfrunţi, când nu mai există metode de evitare? Plângi, îţi alungi miile de gânduri şi încerci să uiţi??? Pare destul de simplu nu? [şi totuşi dacă mă gândesc puţin nu pare simplu deloc...şi nici nu e!!!]

Ce faci cu amintirile? Ce faci cu toate poveştile pe care le-ai trăit, pe care le ştii foarte bine şi care se conturează ca secvenţe şi imagini în mintea ta (poate vagi în cazul celor mai vechi)? Ce faci când nu-ţi vine să crezi: când vezi că realitatea e una foarte clară şi crudă, iar în sufletul tău există un adevărat război al sentimentelor...

Ce faci când rămâi doar cu amprenta impresiei în suflet..ştiind că lucrurile nu vor mai fi la fel niciodată? Ce faci când nici măcar lacrimile nu te pot ajuta, (nu e ca atunci când cazi, faci buba plângi puţin şi după un timp foarte scurt durerea dispare) iar durerea a creat o rană adânc în suflet?

Ce faci când ştii că timpul nu-l poţi schimba, trecutul nu se va întoarce, iar tu trebuie să continui să mergi pe drumul vieţii şi să treci de toate obstacolele? Ce faci când nu găseşti răspuns la toate aceste întrebări şi multe altele?

O singură încercare de răspuns îmi vine acum în minte: Lasă TIMPUL şi VIAŢA să-şi urmeze cursul,..oricât de greu ar fi :-<

Noaptea cartierului minunat

Preferand sa o ard aiurea prin Colentina in loc sa ma dezhidratez treptat pe scaunul din fata monitorului meu, as avea cateva comentarii de facut asupra unei nopti pe strazile cartierului "care nu doarme niciodata" :
-nu-i adevarat, lumea doarme buturuga inca de pe la ora 23
-caini, pisici, mutanti, boscheti si leagane (care apropo, sunt geniale!, eu n-aveam dastea cand eram mica:-L )
-Gigi, care a devenit subalternul nostru canin si care seara de seara ne acompaniaza in plimbarea noastra nocturna (stie scheme gen: "gigi, daca vezi caini ne aperi da?" :-J insa slabe sanse)
-corabia aia dubioasa din sebastian e spooky noaptea. ai senzatia ca vin piratii (sau daca nu vin, incepi tu sa strigi : "Arrrrgh!!!" ca nah, iti permiti. )
-multe pachete de kent 4 , 8 si pe alocuri cate unul de St George sau Viceroy (ce kkt de tigari sunt alea?)
-tigani prietenosi, rar intalniti, pe cale de disparitie pot fi vazuti cutreierand strazile mai putin umblate ale cartierului minunat (nota de referinta: "aia periculosii dorm de pe la 22")
-sticlele noastre de suc si pachetul de seminte, pentru ca ne respectam
Si ca incheiere ne-am decis sa mergem la Sibiu, Cluj, Suceava. (nu are legatura dar, nu conteaza, e blogul meu :D )

Etern

nu stiu de ce m-am regasit azi in copacii aia goi. e tarziu,e decembrie. imi este atat de dor ,si noptile,m-am saturat,m-am saturat sa ma uit la cer,m-am saturat de luminile ce se vad prin ceata deasa..m-am saturat sa nu stiu nimic NIMIC ,de noi. sa nu stiu nimic de noi...

e frig..

frigul asta te-a adus si mai aproape de mine. aproape ca-ti simt respiratia. si nu mai inteleg nimic. simt doar cea mai mare neputinta. stau,si stau fara vreo urma de nimic,si doar ochii se mai agata de corpuri in miscare,ori mai alearga dupa voci din apropriere,dar gandul,gandul e departe.

nu stii..nu stii...nu stii..nu stii..nu stii..


beau o cafea,fumez o tigare,ma uit cum trec masini,cum trec chipuri,ma observ cautandu-te ,dar negasindu-te. si -mi ramane doar sufletul gol si pustiu.

si copacii ma inteleg. si ei sunt batuti de vant,anevoie; nici eu nu vreau sa ma bata vantu. nici eu nu vreau...

Tu chiar credeai ca s-a terminat?

Uite ce e.. am sperat nopti si zile intregi la clipa asta. Am sperat ca o sa ma trezesc intr-o dimineata si ma vei suna. Am sperat ca voi merge pe strada si intamplator, de nicaieri, vei aparea tu si regasirea va fi inevitabila. Am sperat ca tot tu vei fi acela care va tanji dupa mangaierile si zambetele mele. Si n-am sperat in zadar..
Pentru ca tu ai aparut intr-o oarecare zi. ba nu.. n-a fost o zi oarecare. a fost ZIUA! ziua in care impinsa de destin eu am decis sa plec mai departe de tine. Si am fost fericita cand tu m-ai cautat si eu am dat vina pe el, pe destin. Mi-am spus ca nu-ti pot vedea ochii in noaptea aia pentru ca sunt departe. Destinul a fost de partea mea atunci.. in sfarsit, destinul a tinut cu mine.
Dar tu ma cunosti.Si tu poti sa faci ce vrei cu mine.. Te vad ca pe un magician acum. Ma transformi cat ai clipi in Zana Zorilor sau intr-o brosca urata. Tu ma cunosti si faci ce vrei cu mine. Ca si acum, ca si mereu.
Dincolo de tot ce mi-am promis mie si celorlalti ma fortezi sa devin un om neserios. Un om care nu-si respecta promisiunile.
Stiai ca trebuie sa ne vedem in 10 ani.. stiai foarte bine asta. Ai incalcat si pactul nostru.Te-ai intors ca de fiecare data. Si stii ce ma ingrijoreaza de fapt si de drept?Ca totul arata ca un film pe care le-am vazut de prea multe ori si deja ii stiu replicile pe de rost. Pot sa pierd parti bune pe traseu ca oricum stiu cum incepe si cum se termina. Asta ma sperie cel mai tare..ca regasirea noastra e parca trasa la indigo si plecarea ta va fi probabil la fel.Nebuna sunt eu.. ca te primesc la infinit. Si n-am putina ambitie cat sa spun "Nu, pleaca!" si n-am curaj cat sa spun "Nu te mai iubesc!" si n-am nimic.. Tot ce e in mine te cheama acum si mereu. Te primeste dincolo de tot ce s-a intamplat, se intampla si stiu ca se va mai intampla. Te primeste asa cum esti tu.. chiar daca urlu si zbier si ma supar si te gonesc.. eu te iubesc..
Am spart lacatul geamantanului in care pusesem tot ce-am avut noi.Si mi-am luat de acolo mangaierile si saruturile tale. Mi-am luat noptile si dorintele. Mi-am luat iubirea inapoi.
Dar nu l-am lasat gol. Am pus suferintele pe care mi le-ai cauzat. Am pus noptile mele fara de somn. Am pus lacrimile si regretele mele. Dar nu l-am mai pastrat pentru ca nu vreau sa-l mai deschid vreodata. La ce bun?
Acum si de-ar fi sa mai pleci pisez tot ce-mi ramane, imi pisez si sufletul.. Raman goala si pe tine te omor!

Ceva diferit

decembrie? o data inexistenta probabil. Cred ca am murit, sau... ceva de genu', ca vad ca ma duc la baie si trec prin usa. O.o

E frig rau. E geamu' crapat si ninge inauntru. Am facut cativa oameni de zapada langa pat ca sa-mi tina de urat. Se aud niste zgomote din bucatarie, dar sunt singura acasa. Le-o fi sete omuletilor, eu stiu...
M-am obisnuit sa se si inchida usile singure in urma mea. Ori am fantome prin jur, ori am o casa 'vie'. De fapt, am niste (alte) fantome prinse de mine, pentru ca mereu imi canta cineva inainte sa ma culc. De aia nici n-am mai dormit de ceva timp...
E prea intuneric aici si vad o chestie pe peretele din stanga mea. Pare a fi o mana care vrea sa ma prinda, sa ma sfasie si sa ma lase zacand asa in pat. Doamne, imaginatia mea e bolnava rau. Sa porneasca cineva caldura aia!
Patu e prea mic si are niste arcuri care-mi intra in coaste. E oribil. Cum am ajuns eu aici? Parca stateam intr-un apartament si parca aveam niste vecini. Si... unde dracu' a disparut vara aia care abia incepuse (cu tot cu planuri)?
Ridic mainile si ma uit la ele. Ce ciudaaaaat. Degetele sunt mai lungi si par batrane. Am si un inel pe unu' din degete, nu stiu pe care, ca nu le vad clar. E prea intuneric. E un inel de aur. Nu stiu cum a ajuns acolo, ca nu imi aduc aminte sa fi avut vreodata aur pe degete.

Incerc sa ma ridic. Dar pic de doua ori. Nu nimeresc podeaua, nu stiu ce am patit. Dau sa aprind lumina si ma curentez.
' Parca era un intrerupator acolo. Unde a disparut...'
E mult prea ciudat. Ma misc cu incetinitoru'. Cad, ma ridic si tot asa. Pana la urma ajung pe hol, da' n-am usa la intrare. Am un gardulet verde, si dupa gardulet e o lumina puternica. Aproape ma orbeste, jur. Vad niste nori, dar nu d-aia de ploaie. Din aia albi si frumosi.
Incerc sa sar gardu' , sa ajung la ei, da' pic cu botu' de gresia din hol.
Pana la urma, pentru ca ma omora curiozitatea... am sarit si m-am uitat in lumina aia.
__
Era o alta lume. Una frumoasa, plina de oameni fericiti. Imi vad toti prietenii, vad persoana pe care o iubesc, toti par mai buni......