Vad un sublim gri peste tot…
Voi ,oameni din acest oras,
Aveti doar nisip in loc de sentiment .
V-o zic in fata,
Caci nu va deosebiti
Cu nimic fata de-un canal.
Pe pereti,doar graff-urile
Mai au ceva bun de zis.
In rest,colonizati in apartamente
Pe etaje,se ascund jigodiile
Ce misuna in fiecare zi,
Pe strazi inguste,prafuite.
Ma uit la voi…
Si nu*mi inspirati decat….
O profunda mila.
Nu aveti curaj sa iesiti,
Din acel umil tipar
Sa va traiti si voi
Singura viata asa cum ar trebui.
Chiar nu ma intereseaza daca
Azi inghet de frig,
Maine n-o sa mai pot de cald,
Nu-mi pasa daca azi plang,
Maine sigur rad.
Omul contrastelor,iubind,
Absurdul traiesc,
O miime dintr-o secunda
Ca pe ultima clipire
Din aceasta idioata cursa
Numita viata.
Invatati si voi odata,
Sa renuntati la inhibitii
Prejudecati fara fundament
Nu-si au sensul
Intr-o viata scurta.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu